Peripeții în metroul bucureștean

Sunt în metrou și zău de nu mă crucesc mai ceva decât babele ce pupă raclele sfinților în zile de pelerinaj. Primul personaj ce-mi ridică, teoretic, părul de pe mâini, abia epilat de altfel, e o babă care vă jur că are cea mai mare mustață ce mi-a fost dat să văd în ăștia 26 de ani ai mei. Și de parcă sila nu era suficientă, trecem și la scobitul în nas și plescăitul satisfăcător de merdenea. Hopa și asta că tot vorbeam mai devreme de pofta de dulce. Somebody shoot me with candies please :)) I wanna die deliciously sweet.

Bun. Îmi iau ochii de la cucoana mustăcioasă, nici bunică-miu nu poate concura cu ea, și trecem la un alt specimen feminin. Ce dracu or avea azi toate? Se uită, scobindu-se în cele două pâlnii ce țin post de urechi, plină de dezgust la o fată ce mănâncă frumos și pe mutește un sandwich. Și ce grimase face baba, vai pardon cucoana, de parcă biata fată făcea sex. Sau poate tocmai aici e cleiu?, oups vroiam să spun problema. În fine.

E și un al treilea personaj și anume un bătrânel ce încercuiește de zor anunțuri de oferte de..sex. Wtf mă întreb rapid în gând și mă pufnește râsul când observ că ziarul era din 2000. Așa că îi doresc în mod hilar și silențios bătrânelului multă baftă la găsit profesioniste, că poate multe sunt acum șomere sau bunici, și cobor de data asta în stația care trebuie. Primesc și un mesaj- Ce mâncăm diseară? Nimic pentru că mi-a pierit pofta de mâncare după așa peripeții.

Pupici,

Ioana.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s