Delta Dunării și frumusețea ei

Astă vară am fost cu gașca în Deltă. Delta românească însumează o multime de superlative. Este cea mai mare rezervație de ținuturi umede din Europa și cel mai bine conservată, are cele mai multe specii acvatice și poți continua enumerarea amintind de cea mai mare colonie de pelicani. Și unde mai pui că este unica deltă din lume declarată în întregime rezervație a biosferei. Și dacă tot spuneam că delta noastră este „cea mai cea” din câte există, află că din 1990 este înscrisă integral în patrimoniul UNESCO. Lucru de admirat, mai ales de aceia dintre noi care au senzația că România nu mai are cu ce să se mândrească.

 Odată ajuns în deltă vezi multă apă, nici nu s-ar putea altfel. Ești doar în locul de întâlnire al fluviului cu marea. Nu te grăbi să tragi concluzii greșite, pentru că vei fi uimit să descoperi că locul este presărat cu dune înalte de nisip care se odihnesc liniștite lângă stuful și salciile de pe marginea canalelor Dunării. Accesorizate din plin cu nuferi albi și galbeni, aceste canale te vor purta de la zone de deșert la adevărate păduri tropicale. N-ai cum să înțelegi pe deplin delta, dacă nu o străbați cu lotca. Cormoranii, lişiţele şi pelicanii sar din faţa bărcii.

 Traversăm lacuri unde se joacă în voie pești care mai de care mai colorați și ocolim cu grijă plaurii care se ivesc în fața noastră. Mici sau mari, solitari sau în stoluri enorme, pelicanii creți zboară deasupra Dunării, în special dimineața devreme. Se pare că de-a lungul anilor și-au câștigat reputația de stăpâni incontestabili ai Deltei. Milioane de păsări își dau an de an întâlnire chiar la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Mătasea broaștei umple locurile libere dintre trestii și grosimea ei permite puilor de lișiță, broaștelor gălăgioase, dar și altor păsări mici să pășească la fel ca pe sol.

 Din loc în loc corturile de pescari sau simplele adăposturi din stuf îți aduc aminte că zona este totuși populată și de oameni. Te vezi astfel nevoit să ocolești zecile de undițe, lăsând barca să înainteze mai mult prin puterea curenților decât a motorului, în speranța că nu vei speria prea mult peștii. Ai timp să observi cu poftă ceaunele care fierb deasupra focului improvizat – bănuind că acolo se pregătește în taină o ciorbă de pește!

 Meniu lipovenesc veritabil

Nu știu ce secrete au gospodinele din deltă, dar un lucru e sigur: se gătește dumnezeiește, iar banalul pește este transformat în delicatesă culinară în doi timpi și trei mișcări! Nu există alt loc unde să poți mânca bucate pescărești cu influențe lipovenești la fel de bune ca în Deltă.  Fie că te delectezi cu o porție de borș de pește ca la mama lui, cu o saramură din scrumbie, un șalău cu maioneză, puțină plăcintă dobrogeană proaspăt scoasă din cuptor sau cu câteva vareniki – colțunași cu brânză -, pregătește-te să fii uimit de arome unice.

Cât despre borșul de pește, prepararea lui dar și mâncatul sunt un soi de ritual pe care toți ai casei îl respectă. Mai întâi se aleg bucăți zdravene din câteva soiuri de pește (cu cât mai multe cu atât mai bine), se pune apa din Dunăre la fiert și, între timp, se face mujdeiul de usturoi – gros ca o maioneză -, care va fi stins mai târziu cu zeama de pește acrită cu oțet. Bucățile de pește se mănâncă separat, cu mămăligă aburindă și, la sfârșit, se stinge usturoiul cu un castron de ciorbă. Ai auzit de storceac de sturion? Este un fel de supă consistentă, cu morcovi, cartofi și orez, cu felii groase de sturion (fie de păstrugă, fie de nisetru) îmbogățită cu zer și la final cu smântână și multă verdeață tocată.

 Continuând lista de denumiri ciudate îți mai recomand să încerci jarcovia – un preparat pe bază de castraveți murați cu carne -, holodeț- piftia preparată de bunicile noastre, dar și celebrele blini- clătite cu brânză sau urdă. Conceptul de „slow-food” sau prezervarea bucătăriei tradiționale capătă tot mai multă importanță atât in rândul turiștilor, cât și al comunității care își poate promova astfel tradiţiile, cultura şi gastronomia.

 Câteva sfaturi practice…

 Nu uita acasă mijloacele moderne de protecție, spray-urile, unguentele și soluțiile pentru că țânțarii nu sunt doar un mit. Le vei simți prezența mai ales seara, după 19.30-20.00, când devin incredibil de supărători. Excursia cu barcă ar trebui să fie prevăzută cu multe recipiente cu apă potabilă. Evită să bei apă dacă nu îi cunoști sursa pentru a nu te îmbolnăvi de dizenterie. La recepția pensiunii / hotelului vei plăti o taxă de 10lei / turist pentru vizitarea Deltei Dunării, taxă destinată salvării Deltei.

Bineînțeles că dau sfaturi pentru că am fost poligon de înțepături pentru țânțarii din Deltă.

This slideshow requires JavaScript.

Pupici,

Ioana

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s